Nu putem sa descriem in cuvinte cit har, cita bucurie, ce clipe de rai am trait impreuna
cu puscariasii veniti intr-un numar frumos, in cele 2 ore de serviciu divin.
Timpul a trecut fulgerator de repede. De mai multe ori a trebuit sa
intervin in a scurta la maximum marturiile detinutilor sau ale fratilor nostri. Avem
senzatia ca ne luptam efectiv cu fiecare minut avut la dispozitie. La ora 8:45 trebuia sa
evacuam sala de mese. Am iesit afara si cerut permisiunea ofiterului de serviciu pentru
inca 5 min. Ofiterul cu greu a acceptat dar avertizat ca este ultima oara cind ne extinde
timpul alocat. Cu toata aceasta goana, unul dintre cei mai buni frati ai nostri, s-a
apucat sa predice. Atunci m-am rugat " … Da Doamne bisericii noastre un asemenea
zel, incit sa pretuim fiecare minut din Casa Domnului, sa luptam efectiv cu timpul pe
care-l avem la dispozitie in serviciul divin".
Tema studiului biblic a fost Ioan 9 "Vindecare unui orb din
nastere". Intreaga adunare a ingenunchiat si 7-8 detinuti s-au rugat Domnului. Apoi,
dupa citirea textului s-au cintat 2 cintari si dat ocazia detinutilor sa faca marturii
personale. Din nou s-a cintat o cintare ("M-am hotarit sa-L urmez pe Isus") dupa
care fratii nostri: Adrian Georgescu, Adrian Coman, Mircea Dulceanu, Nicu Muresan, Dan
Gaspar, Aron Duca si Razvan Dumitru au facut marturii presonale ori analiza textului
citit.
Fr. Dan Gaspar, prin marturia sa personala – fost campion al
Romaniei de motocros, ramas paralizat de 12 ani in urma unei competitii sportive – a
imbarbatat prin exemplul sau personal, pe cei lipsiti de speranta, detinutii de la CCJ. La
sfirsitul marturiei, fr. Dan, care sedea pe "wheel-chair" in fata detinutilor,
la unison, intreaga adunare s-a ridicat in picioare si aplaudat credinta si dragostea fata
de Domnul a fratelui nostru Dan Gaspar. Intr-adevar am gasit in gunoaiele puscariasilor,
diamante, care le-am spalat si pus la loc de cinste.
Fr. Duca Aron, trece printr-o situatie deosebita, iar prin marturia sa personala a adus
slava Domnului si gratitudine pentru "toiagul si nuiaua care mingiie". Nu este
timp sa exemplificam cit de minunat s-a folosit Domnul de fiecare dintre noi in parte. Cu
adevarat am trait clipe de rai.. O invatatura pentru fratietatea noastra, care spre
deosebire de orbul din Ioan 9, avem vedere, trebuie sa fim atenti asupra caror lucruri ne
atintim ochii. Biblia este plina de avertismente ca acesta. Adeseori inima navigheaza pe
urmele lasate de privire, atragind imediat intregul om dupa sine. " Sa nu urmati dupa
poftele inimilor voastre si dupa poftele ochilor vostri" Numeri 15-39, ci mai degraba
"sa ne uitam tinta la Capetenia si desavirsirea Credintei noastre, adica la Isus
– Evrei 12:1-2).
In final, dupa un studiu telegrafic, dar plin de puterea Duhului Sfint, fr. Razvan
Dumitru, referindu-se la orbul din Ioan 9, a facut chemarea: este vreun orb in aceasta
adunare, care vrea sa-si capete vederea primindu-L in inima sa pe Domnul Isus ca Mintuitor
personal ?. La aceasta chemare, 8 detinuti au pasit inainte, marturisindu-L pe Domnul
Isus. Acestia sint: Bethell James, Jarry Nitz, Jessie Donald, Juan Hugo Govcia, Gregory
Johnson Jr., Jeffrey Roberts, Rikkco Sims, John Lira.
La iesire din Divizia II – Dormitorul I, in sala de asteptare erau in jur de 20
noi detinuti care asteptau sa fie repartizati pe dormitoare. Fara nici o initiativa din
partea noastra, au venit la noi si cerut biblii. Unul dintre ei a afirmat: am mare nevoie
de o biblie (ca si orbul care cerea vederea). Intr-o cutie mare de carton, ne mai
ramasesera 7-8 biblii, care s-au epuizat intr-o clipa. Vedeti, asta este lucrarea
Domnului, nu a noastra.
In final, facem un nou apel surorilor de-a nu se lasa mai prejos, in scopul de a initia
misiunea in rindul detinutelor de la CCJ.
Fr. Nicu Muresan |
